Corneliu LEU
leuc@upcmail.ro
...
și, din păcate, dușmănoase nu la adresa adversarilor politici, ci a
votanților pe care, în aparență, vor să-i atragă. La adresa
electoratului care, întărind convingerile unuia ca mine, și-a dat seama
de asta; la adresa populației care, în acești 25 de ani, s-a lămurit cât
este de mințită și dezavantajată; la adresa țării care riscă a nu mai
fi un bun comun pentru cetățeni, ci doar vacă de muls pentru ei.
Asemenea practici au trezit suspiciunea generală la plan național, în
așa fel încât, în societatea noastră contemporană nu mai putem vorbi de
sau despre solidaritate. Iar fără solidaritate e clar riscul de a ne
eșua orice efort de redresare pe care am vrea să-l încercăm. Este o
situație pe cât de riscantă, pe atât de anormală, creată de aceste
subproduse politice ale unei societăți în derivă, creaturi menite să
transforme această derivă în degringoladă, ceea ce justifică profunda
indignare și neîncredere cu care am ajuns să vorbim despre ele: Niște
struțocămile ale răului, ca și cum ar proveni dintr-un struț șchiop și o
cămilă fără cocoașă, apte doar pentru demagogie de gașcă uzurpatoare și
acaparatoare în privința principiilor democratice și fără a-și înfrâna
cu nimic în practica guvernamentală instinctele totalitariste: Dacă nu
precum în ideologia dinainte, măcar prin absolutizarea fiscalului în viața socială, nemaiținând deloc seama de celălalt domeniu: al productivului.
Și tot prin asemenea practici au ajuns la lecția din 16 noiembrie,
obligându-ne să constatăm această direcție a manifestărilor lor
dușmănoase, mult mai mult către cetățean decât către adversarii
politici. Pentru că, față de adversarul politic ( dacă mai există așa
ceva pe respectivul eșichier din România), ei nu sunt numai
concilianți, ci ajung a lucra mână-n mână, în haită unică, procedând
fără rușine la manevre dușmănoase comune la adresa stării de fapt a
populației pe care o căpușează cu același cinism, indiferent de culoarea
politică. Până la a ne obliga să-i confundăm pe unii cu alții,
suspiciunea noastră la adresa lor fiind astăzi generală. Și perfect
îndreptățită dacă ne gândim la faptul că procentajul de politicieni
dovediți necinstiți cu acte în regulă, crește galopant. În vreme ce iese
la iveală și modul cum, în spatele fiecărei escrocherii din lumea
afacerilor, se află ca susținători/beneficiari politicieni din toate
partidele, care acolo, lângă șpaga de la afaceristul pe care îl slujesc,
se înțeleg de minune, formând o singură gașcă .
De aici rezultă, pesemne, și imobilismul meu, incapacitatea de a mai
vedea nuanțe, punându-mi fățiș întrebarea - fără jena elementară de a nu
greși la care aș fi fost obligat într-o societate civilizată - dacă nu
cumva, viitorul apropiat ne va arăta că, în repetarea penibilă la noi a
istoriei, ceea ce a fost Elena Udrea pentru Băsescu, este astăzi
Sebastian Ghiță pentru Ponta?!
Ca
să fiu, cu toate riscurile, sincer, recunosc faptul că, până acum, pe
deputatul demisionar din PSD l-am luat numai în glumă ca politician:
Cel mult un culant cotizant la partid, sau un fervent acolit al
premierului care, tot în glumă și el, conduce guvernul. O glumă de genul
celor care - dacă la noi n-ar exista diferența că, astăzi, unele
posturi parlamentare se plătesc cu bani grei și nu numai cu slugărnicie
jegoasă - îl supărau și pe celebrul Romulus Zăroni. Pe seama acestui
vechil al lui Petru Groza (deci, tot acolit de prim-ministru), glumele
le lansa Păstorel exasperându-l și făcându-l să-l invite pe poet în
biroul său ministerial care nu avea pe atunci instalații IT
achiziționate de la furnizori preferați. Păstorel recunoaște că el a
făcut glumele fapt care-l face pe Zăroni să ridice tonul: „Dar știi că
eu sunt ministru?!”. La care Păstorel își cere scuze: „Îmi pare rău, dar
gluma asta n-am făcut-o eu!”... Pe vremea aceea, însă, glumele se
făceau și de darul gratuit al umorului. Acum, pesemne că nu mai e de
glumit când e vorba de banii cu care un subiect de glumă cumpără o
asemenea glumă de la un partid. Din pricina asta, pesemne și expresia
sobră, friptă, a domnului Ponta din ultima vreme, de aici și reacțiile
tot mai ferme din interiorul partidului către care, eu, suspicios
cetățean cum m-au format guvernările ante și postdecembriste, mă pot
aștepta să-l aud pe Ponta strigând cu aceeași vocație de scandal: Adio
PSD!
Nu
l-am luat în serios pe acest S. Ghiță și nici nu l-aș lua ca persoană,
dacă n-ar începe să reprezinte în societatea noastră, alături de
decolteul Doamnei Udrea, un arhetip de rău augur. Pentru că, iată cum
îmi apare mie, fire subiectivă și suspicioasă fiind, povestea
ștrengărească a aventurii lor în Dubai: Epuizat de campania electorală
și mai ales de rănile pe care trebuie să și le lingă în urma ei,
premierul uită de cei cu care a cheltuit fonduri (de partid, pesemne) ca
să vină să-l susțină degeaba; el nu alege pentru înveselire nici
soarele Italiei, nici vreo umbrelă laburistă sau social-democrat, nici
măcar întunericul unei hrube din Basarabia unde și-ar fi putu bea
aleanul. Ci ne demonstrează că e pus pe meditație hristică, alegând
deșertul din Dubai. Dar omițând faptul că Hristos nu l-a avut pe Iuda
alături în postul din pustie, îl ia cu el pe Ghiță lăsând la întoarcere
(„cu low-cost”) impresia că a avut nevoie de confidența acestuia, mai
mult decât a oricărui politician, inclusiv propria soție. Un confident
de prim-ordin care la nevoie se cunoaște!... Numai că, odată-ntorși,
fără să știm de la cine a luat arginții, sau i-a avansat din propria
dotare, acesta-l trădează. Îl lasă pe Ponta să fie purtat de la Oprișan
la Vanghelie, își dă demisia și trâmbițează că nu s-au înțeles, ba chiar
s-au certat și că el face un nou partid... De aici povestea se schimbă:
Cocoșul lui Geoană nu mai apucă să cânte a treia oară, așa că Dragnea
nu-l părăsește și Ponta devine activ până să se întoarcă Iohannis ca să
se spele pe mâini de el: Acționează făcând modificări în guvern, ba
chiar cerând și modificări în partid. Modificări pentru care, constatăm
cu stupoare, Iuda al lui îi este în continuare principalul sfătuitor, ca
și cum ar mai avea rolul pentru care cândva cotizase grandoman la PSD.
Pentru că, știind cu toții cam ce s-a discutat în interiorul PSD zilele
acestea, constatăm că dinafara grupării lor, sau din partidul pe care-l
pregătește, Iuda-Ghiță se dovedește a fi gând la gând cu cei de care
s-a rupt. Iată comunicatul de agenție care te uluiește dacă te gândești
că vine din partea unuia care a întors spatele partidului condus de
Ponta:
„Deputatul
Sebastian Ghita, demisionar din PSD, vorbeste despre nevoia partidului
de a scapa de baroni si spune ca de acest lucru se va ocupa Victor Ponta
insusi. "Va dau scris", asigura acesta. Ghita anunta o reforma ampla (in partidul de unde a plecat), bazata pe un Guvern fara "baroni si influente", informeaza Stiripesurse.ro...
„Ponta este chemat sa rezolve chestiunea asta repede. Altfel lumea nu
va mai crede in Ponta si in PSD ", spune Ghita, intr-un interviu la Adevarul Live
"(...) va dau in scris: Ponta va reforma PSD. Oamenii i-au dat semnalul
si i-au spus sa schimbe regulile jocului. L-au votat 5 milioane care au
incredere in el. Sa se uite si la semnalul celor 6 milioane care nu
l-au votat si sa faca un partid puternic", a mai spus Sebastian Ghita (exact cel care s-a exclus din acest partid puternic).
Deputatul i-a dat un sfat lui Victor Ponta si in ceea ce priveste
Guvernul PSD 4. "Sper ca va face o echipa guvernamentala reformata, cu
oameni capabili, negrevata de baroni si influente. Poate si Romania sa
aiba un guvern forte", a spus el (fără să precizeze în ce calitate speră).
Și,
am mai adăuga: Fără să spună ce are de gând cu partidul pe care l-a
anunțat, ci lăsându-ne să înțelegem că el decide în materie de PSD. Sau,
poate, de momentul când, dacă nu se vor realiza acestea, partidul
anunțat se va înființa pentru ca Ponta să-l poată copia și mai bine pe
Băsescu rostind „Adio PSD!”...
Teribilă
întorsătură sau penibilă gafă, ne spunem noi care am văzut tocmai în
aceste zile exact asemenea convulsii în discuțiile din PSD: Cum de s-a
gândit și Ghiță, care nu mai are de-aface cu ei, la aceleași lucruri
care în mod public îi agită pe pesediști la îndemnul celui care le mai
este președinte?!?... De unde și până unde are atâta grijă demisionarul
de partidul din care a demisionat și atâtea certitudini în privința
președintelui de care s-a rupt?!?... E un semn de regret sau o
autodivulgare?!?... E o previziune, sau devoalarea prostească a unui
plan pus la cale de amândoi?!?... Când?... Păi la meditația din pustia
unde au postit împreună în vreme ce gazetari veroși le inventau note de
plată exorbitante!
Nu
mai spun nimic despre asemenea „oameni politici” dedați exact la
dedesubturile care au indignat electoratul. Îi deplâng, însă, pe acei
gazetari care, în loc să-și pună mintea la contribuție pentru a deduce
tocmai niște manevre dușmănoase despre care vorbeam în titlu, agită
documente neconcludente și, în ultimă instanță, de intimitate personală,
în vreme ce ștrengarii au folosit escapada din Dubai ca să-și pună la
punct un plan ce se dovedește acum, printr-o devoalare de care nu-mi dau
seama în ce măsură e prostească sau de altă natură, a unei întregi
manevre de a scăpa de judecata de partid modificând lucrurile din mers
sau, dacă nu iese pasiența, de a avea la îndemână și partidul de
rezervă. Adică, ceea ce mă temeam de la început, tocmai fiindcă ne
convinge încă o dată că, la noi, clasă politică e o apă și-un pământ,
ambele de cea mai proastă calitate, de vreme ce, ceea ce a fost Elena
Udrea pentru Băsescu, este astăzi Sebastian Ghiță pentru Ponta!
În cazul de față, însă, suspiciunea asupra escapadei nu mai presupune
nici măcar o aventură amoroasă, pe care protagoniștii să o savureze în
secret, ca pe un drept al lor care nu-i deranjează cu nimic pe alții,
ci una politică, de anvergură publică dar încercându-i-se secretizarea
de gașcă, gata să se transforme într-o manevră a cine știe căror oculte
interese. Este dreptul nostru la suspiciune, de vreme ce la 16 noiembrie
s-a demonstrat prin vot universal că ne simțim atacați prin repetate
tentative de netransparență!
Domnule Dogaru,domnule responsabil de blog,ati reusit cu acceptarea acestui rechizitoriu ,pe blogul nostru, sa ma umpleti de revolta .Ati " reusit ",prin resuscitarea acestui personaj prafuit sa adaugati si dumneavoastra o caramida la vendeta anti PSD,anti Ponta si la incurajarea manipularilor si antiromanismului realizate cu succes in 16 noiembrie .orice s-ar pretinde ,nu avem cum sa nu recunoastem cui datoram recastigarea pensie si anularea tembelei legi privind interdictia cumulului pensiei cu salariul .Trebuie sa avem oarece boala sa credem ca un viitor guvern de dreapta ne-ar "restitui "legea noastra de pensii.Si atunci cui foloseste aceasta balacareala si muscatura a mainii care te "hraneste".Nu mi-am revenit nici acum de la intalnirea de promotie din septembrie unde gl Caba injura ca la usa cortului pe Presedintele iliescu ,cel care l-a avansat general ,pe Primul Ministru ,care i-a dat pensia inapoi,pe Ministrul de finante ,pe col Dogaru,care a "mitingit " in fruntea noastra ,in zapada, in iarna lui 2012 (tocmai atunci ii trimisese o scrisoare cu "demisia " din SCMD ;stiti mai bine cu ce clabuci ).Si dumneavoastra faceti loc aici destrabalarii ranchiunoase a acestui
RăspundețiȘtergereCONTINUARE
RăspundețiȘtergereslugoi comunist. O fi el un meserias in ale scrisului,stiu si eu cine este personajul,am fost "contemporani",dar acum este contra naturii si dumneavoastra il pripasiti aici . I-ati mai publicat niste capitole dintro "opera ",la fel pusa in slujba altora . Nu as vrea sa cred ca dumneavoastra vedeti blogul ca pe o proprietate strict privata .Pai nu ajungeau vomele de la sectorul 6 ,de la Craiova si mai nou de la Constanta,veninul lui leu mai lipsea .Nu ne ajunge invrajbeala intalnita pe toate blogurile ? Noi nu suntem in stare sa pastram un blog doct ? Avand in vedere pozitiile mele anterioare de slujire neconditionata a intereselor sindicatului nostru va cer sa scoateti imediat aceasta porcarie si sa va cereti scuze noua cititorilor .Inca,cu respect col (rz) Gheorghe Stanciu Bucuresti
Cred ca analizati gresit. Domnul Leu nu este inrolat nici in PDL (PNL nou) nici in PSD. Este o critica meritata, in opinia mea, la adresa lui Ponta, care, indiferent ce a facut bine, nu-l putem inrama in galeria marilor oameni de stat si patrioti, pentru ca are si multe minusuri, neajunsuri si promisiuni neonorate pentru romani. De ex. a promis pentru militari, doi ani de zile, Legea pensiilor militare de stat si asteptam.. Mai este si imbecillul pact de coabitare cu Basescu si ... altele. Un dus rece si o critica nu-i strica, ii face bine.
RăspundețiȘtergereSi apoi, dl. Leu, orice ati spune, este un promotor al societatii civile romanesti. Interzicerea domniei sale pe CNSC ar fi o grava greseala. Slugoi comunist? Pai toti, inclusiv dvs. ati trait si muncit in epoca Ceausescu. Asta inseamna ca sunteti slugoi comunist?
Ar trebui sa va cereti scuze fata de acest om.
Rizecu D.